Desigur, nu mă refer aici la oricine, la orice fotbalist, ci la marii campioni, care au avut puterea să atingă sau chiar să depășească această bornă în tricoul unei echipe importante. Cazul în care acest fapt a fost săvârșit de un portar este ceva mai frecvent, dar au existat de-a lungul timpului și unii jucători de câmp ce se pot lăuda cu o asemenea realizare.

Urmează o listă cu jucători care nu este ordonată în niciun fel, singura condiție fiind aceea ca fotbaliștii să se fi retras după 40 de ani:

– Stanley Matthews – a jucat în naționala Angliei, până la 42 de ani! Forma sa de invidiat nu s-a oprit aici, dacă ne gândim că ultimul meci în tricoul lui Stoke City, l-a jucat la 50 de ani! E drept, a fost un fotbalist ce a făcut furori în anii 40 și 50, dar nici măcar atunci nu era prea ușor să joci la o asemenea vârstă. În plus, la 41 de ani a câștigat Balonul de Aur, pe când juca la Blackpool, iar în 1970 (adică la 55 de ani a jucat două partide pentru echipa malteză, Hibernians Paola);

– Alessandro Costacurta – în echipa națională a Italiei n-a mai jucat de la 32 de ani, dar a evoluat la AC Milan până în 2007, pe când avea 41 de ani. Deși în acel ultim sezon a jucat în doar trei meciuri, el a înscris unul dintre cele trei goluri ale sale în Serie A. În total, pentru Milan a jucat în 649 de partide, iar pentru Italia în 59;

– Paolo Maldini – alt mare fundaș al Milanului a jucat pentru prima echipă până în 2009, când avea tot 41 de ani. Și a făcut-o în stil de mare campion, fiindcă în ultimul sezon a fost pe teren în 32 de meciuri. Naționala a “lăsat-o” pe când avea 34 de ani, dar chiar și așa a strâns 126 de selcții. La Milan, în 25 de sezoane (!!) a jucat în toate competițiile, 902 meciuri!

– Amedeo Carboni – a strâns pentru naționala Italiei numai 18 meciuri, iar ultimul a fost în 1997, când avea 32 de ani. În ciuda acestui fapt, a pus ghetele în cui la 41 de ani, când s-a retras de la echipa la care a atins apogeul carierei: CF Valencia, cu care a jucat două finale de Liga Campionilor;

– Donato – fotbalist brazilian, naturalizat spaniol, a strâns între 1994 și 1996, 12 selecții pentru reprezentativa iberică, dar la Deportivo La Coruna a jucat până ce a făcut 41 de ani, adică până în 2003, pe vremea când echipa făcea furori în Liga Campionilor;

– Jaques Songo’o – este un fost portar camerunez, care s-a retras din activitate la 40 de ani. A jucat tot la Deportivo La Coruna și chiar dacă în ultimul său an de activitate nu a evoluat decât într-un meci, performanța rămâne;
– Peter Shilton – dacă tot am amintit de portari, nu-l putem sări pe cel care deține recordul de selecții pentru naționala Angliei: 125. Ultimul meci pentru prima reprezentativă, l-a jucat în 1990, la 41 de ani, dar la nivel de club a continuat, pâna la 48 de ani. Ultima bornă a carierei a fost Leyton Orient;
– David Seaman – retras din națională în 2002, a mai continuat doi ani la Manchester City, deși nu a fost portar titular. S-a retras definitiv la 41 de ani, în urma unei cariere în care a strâns peste 1000 de partide oficiale;

– Peter Schmeichel – legendarul goalkeeper danez, s-a retras din activitate la fix 40 de ani, în 2003, la capătul unui sezon în care a apărat poarta lui Manchester City. La națională a jucat până la 38 ani, în 129 de meciuri, în care a marcat și un gol;
– Nigel Martyn – alt portar englez, care a apărat la Everton până în 2006, când a împlinit 40 de ani. Se poate lăuda și cu 23 de jocuri la prima reprezentativă, ultimul în 2002, pe când ajunsese la borna 36;
– David James – a fost a doua opțiune pentru naționala Albionului la Cupa Mondială de anul trecut, pe când era aproape de 40 de ani. Într-un final a sfârșit prin a juca trei meciuri la turneul final, ca urmare a urișei gafe pe care Robert Green o săvârșise în meciul de debut, împotriva SUA;

– Edwin Van Der Sar – s-a retras din naționala Olandei la 38 de ani, dar acum, la 40, este titular incontestabil la puternica Manchester United. A evoluat doar la patru cluburi de-a lungul carierei (Ajax, Juventu, Fulham și Manchester United), pentru care a jucat în peste 800 de meciuri;
– David Weir – nu este portar, dar a depășit 40 de ani și joacă în prezent cu mult succes în prima echipă a lui Glasgow Rangers. După ce a jucat opt ani și 235 de meciuri în tricoul lui Everton, a semnat un contract cu cea mai titrată echipă din Scoția, în 2007, la 37 de ani! Interesant este că Weir joacă încă și în echipa națională a Scoției.

Nu sunt singurii aflați în această postură, dar în mod cert sunt printre cei mai reprezentativi.